Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: mediafax
Anul şi data apariţiei: 17.03.2010
Tematica: legea învăţământului – predarea limbii române ca a doua limbă
Categoria articolului: reportaje
Pagina (dacă este cazul): 2
Titlul articolului: FSLI:Doua saptamani de dezbatere pentru Legea educatiei,pre putin pentru un act atat de important
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.mediafax.ro/social/fsli-doua-saptamani-de-dezbatere-pentru-legea-educatiei-prea-putin-pentru-un-act-atat-de-important-5754454



Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Aurel Cornea, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX că două săptămâni de dezbatere publică a proiectului Legii educaţiei este un timp foarte scurt pentru un act normativ de o asemenea importanţă.

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Aurel Cornea (Imagine: Bogdan Stamatin/Mediafax Foto)

"O lege de o asemenea importanţă nu poate fi pusă în dezbatere publică numai două săptămâni, la repezeală. Ea ar fi trebuit discutată în colectivele de profesori, părinţi, societatea civilă, astfel încât fiecare aspect al legii să fie însuşit de toată lumea", a spus Aurel Cornea.

Liderul FSLI consideră că şi acest proiect al Legii educaţiei poate avea soarta celorlalte două, din ultimii ani, respectiv legea lui Cristian Adomniţei sau "Codul educaţiei" al Ecaterinei Andronescu.

"O să ne trezim în situaţia ca şi această lege să fie aruncată la gunoi ca şi celelalte două, atunci când se schimbă guvernarea", a mai spus Cornea.

De asemenea, liderul sindical este sceptic în privinţa finanţării de 6% din PIB pentru educaţie, deoarece toţi au promis acest lucru, dar "nimeni nu şi-a respectat cuvântul".

Proiectul de lege privind educaţia naţională a fost discutat şi avizat de Guvern, într-o primă lectură, urmând să fie prezentat în dezbatere publică pentru o perioadă de două săptămâni, la finalul căreia va fi dezbătut din nou în Guvern în vederea aprobării finale, a anunţat, miercuri, premierul Emil Boc.

El a precizat că proiectul de lege se bazează pe principiile strategiei naţionale în domeniul educaţiei. "Actuala programă este supraîncărcată, iar copiii aleargă ca nişte roboţei. Prin noua lege, va fi redusă cu aproximativ 25% prin eliminarea datelor care nu sunt necesare, iar profesorii vor avea la dispoziţie 25% din timp pentru a adapta predarea în funcţie de caracteristicile elevului - cu cei mai buni să profeseze un nivel avansat, cu ceilalţi un nivel adecvat", a spus Boc.

Numărul maxim de ore de curs pe săptămână va fi redus de la o medie de 25 de ore la 20 de ore în învăţământul primar şi de la o medie de 30 de ore la 25 de ore în învăţământul gimnazial.

"Cadrele didactice nu pleacă automat în şomaj, ci se încadrează în cadrul noilor norme, cu programul «şcoală după şcoală»", a susţinut premierul.

Sindicatele din învăţământ s-au declarat de mai multe ori nemulţumite de faptul că ministrul Educaţiei nu i-a invitat la discuţii privind proiectul Legii educaţiei. Sindicaliştii sunt nemulţumiţi şi pentru că Ministerul Educaţiei nu le-a pus la dispoziţie actul normativ înainte de prezentarea acestuia în Guvern.

Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, în 15 septembrie 2009, pe proiectul Legii educaţiei elaborat în mandatul Ecaterinei Andronescu.

În 18 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a decis că Legea educaţiei este neconstituţională. Totodată, Curtea Constituţională a decis că Legea educaţiei nu poate fi promovată prin angajarea răspunderii, ci doar prin dezbatere parlamentară.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.